O analiză a modului în care un om activează pe Internet, în special pe reţelele sociale, ar putea ajuta terapeuţii în tratarea anumitor dezechilibre psihice, notează „CNet“. Cercetătorii de la Universitatea din Missouri au descoperit o legătură între scăderea activităţii pe Facebook şi anhedonia socială. Această boală psihică se manifestă prin incapacitatea de a simţi plăcere din activităţi presupuse plăcute.

Studiul a fost denumit „Social networking profile correlates of schizotypy“ şi în cadrul acestuia au fost urmărite conturile a 211 studenţi. Scorurile pe care aceştia le-au reuşit au fost înregistrate pe scala anhedoniei, aberaţiei perceptuale, tendinţei de paranoia şi pe cea a creaţiei ideilor (ideaţiei). Aberaţia perceptuală şi ideaţia magică sunt abateri psihice şi credinţe nenaturale.

În urma studiului s-a descoperit că cei care au un scor mare pe scala anhedoniei au mai puţini prieteni pe Facebook, mai puţine poze cu ei şi necesită perioade mai lungi de timp decât media pentru a discuta cu prietenii lor. Totuşi, scorul e independent de volumul de mesaje publicate de prieteni. Ideea generală este că pshilogii şi psihiatrii s-ar putea baza şi pe activitatea de pe Facebook pentru a obţine mai multe informaţii decât cele furnizate doar de pacient.

Tiparul sinuciderilor, în fluxul de pe Facebook

Dincolo de statutul sentimental, dincolo de pozele cu animalul de companie sau de cele cu muzica preferată a prietenilor, Facebook mai prezintă şi gândurile unui utilizator, ascunse mai bine sau mai puţin bine. Şi reţeaua socială are „pe mână“ o bază de date imensă care poate fi folosită pentru a creiona un tipar al utilizatorului şi din care pot fi indentificate modele de lucru pentru cei care cercetează sinuciderile.

Facebook a început să ofere o parte din baza sa de date către „Save“, un grup dedicat prevenirii sinuciderilor. Pentru început, cercetătorii vor studia aproximativ 20 de oameni dintr-un comitat din Minnesota care au murit prin sinucidere, notează „Bloomberg“.

Potrivit lui Dan Reindenberg, directorul organizaţiei „Save“, această cercetare ar putea prezenta noi piste de urmărit în cazul oamenilor susceptibili sinuciderii. De urmărit vor fi mai mulţi factori, printre care lungimea între mesajele publicate şi limbajul folosit în postări. Până la această colaborare, cercetătorii se bazau doar pe conturile furnizate de familie sau prieteni.

Facebook a început încă din 2010 să lupte contra sinuciderilor, dar în cadrul acelui program prietenii erau cei chemaţi pentru a da o mână de ajutor. Aceştia marcau un mesaj care li se părea că ar indica tendinţa suicidală a utilizatorului în cauză, apoi acesta era contactat printr-un email şi era informat că poate cere ajutorul, dacă are o problemă.

Facebook are peste un miliard de oameni şi la fel de multe personalităţi care pot fi studiate. Aceste două studii sunt doar începutul pentru a arăta ceea ce se poate face cu datele din social media. Iar odată cu Graph Search disponibil pentru toată lumea, nivelul de interacţiune şi modul în care Internetul poate prezenta viaţa unui om se vor schimba.

Sursa: Adevarul