ACASA » STIRI DIN CONSTANTA » Sute de constanteni s-au mobilizat pentru a o ajuta pe BATRANICA CU FLORI!

Sute de constanteni s-au mobilizat pentru a o ajuta pe BATRANICA CU FLORI!

BATRANA FLORI CONSTANTA. Dupa ce o tanara a publicat pe pagina ei de Facebook povestea emotionanta a unei batrane din Constanta, sute de oameni s-au mobilizat pe un grup si au demarat o campanie de ajutorare. Batrana, al carui nume este Vergilia Iacob, are in jur de 75 de ani si este o figura cunoscuta in Constanta, de-a lungul anilor fiind vazuta de mii de oameni in timp ce incerca sa vanda flori in fata discotecilor, cluburilor de noapte, cafenelelor sau in intersectii.

Cardinal Motors

Tanara care a stat de vorba cu femeia a publicat pe pagina ei povestea trista de viata a batranei, insa nu se astepta ca textul sa devina viral si sa reuseasca sa sensibilizese mii de oameni. (scroll mai jos pentru a citi textul integral)

La scurt timp, sute de constanteni s-au mobilizat pe grupul “Sa ajutam un om“, iar reactiile nu au intarziat sa apara. Foarte multi oameni vor sa o ajute cu bani, haine, mancare, obiecte casnice si chiar sa ii monteze termopane, apartamentul femeii avand geamurile sparte. Daca vreti sa va implicati in aceasta poveste si sa o ajutati pe batranica cu flori, puteti accesa grupul AICI.

Textul scris de Alexandra Lia, tanara care a stat de vorba cu batrana:

“Aseară am avut ocazia să stau de vorbă cu o persoană extraordinară din toate punctele de vedere . Este vorba de această „mamaie“ care vinde flori pe bulevardele mari din oraș , dar doar noaptea „că e mai liber “ .. prima dată când am văzut-o eram la semafor cu prietena mea, ea a traversat pe roșu , noi ne uitam oarecum surprinse pentru că nu știam ce are de gând să facă, mergea foarte greu sprijinindu-se în bastonul ei și ne făcea semne din mână să nu plecăm, să o așteptăm. A venit lângă mașină , a zâmbit și a exclamat: „Fetele mele frumoase! Să faceți copii, mamă! Vreau să vă văd măritate !” …Noi , tot în mașină, tot surprinse, confuze și cu obrajii plini de lacrimi… Mamaie încă zâmbea lângă mașină , ne-a arătat florile, ținea 2 trandafiri frumoși în mânuța ei și i-a ridicat să îi vedem , sperând că poate vrem să cumpărăm o floare de la ea , i-am dat niște bănuți și ea insista să ne dea măcar un trandafir , dar bineinteles că nu l-am acceptat , noaptea era lungă, dacă îi luam noi florile ea ce mai vindea după aceea?

Semaforul s-a facut verde , am plecat cu o stare foarte ciudată , ne părea așa rău de acestă mamaie drăguță care se chinuie prin intersecții .. A trecut ceva timp de la această întâmplare , aseară am ieșit cu prietenul meu , să dăm o tură de oraș , eram pe Bulevardul Tomis , am ajuns în intersecție și la semafor cine credeți că era ? Exact , mamaia cu trandafiri .. A venit lângă mașină , din nou a zâmbit și ne-a spus : „Să vă iubiți , mamă! Să nu vă despărțiți! Faceți copii , mamă! Faceți copii, că e greu fără, uite, eu n-am copii , măritată n-am fost , am doar o soră de mamă care împarte pensia cu mine , eu n-am niciun venit , sunt orfană de război mondial , tata a plecat pe front și m-a lăsat plângând în brațe la mama , în fața porții , aveam 2 ani jumate , dar orfană sunt de mamă , nu de tată , pe mama au omorât-o în casă , tata s-a întors din război , dar e în America , s-a stabilit acolo , nu dau de el , am proces cu vecinii , rudele mi-au luat toți banii “.. Am stat de 3 ori la semafor să îi ascultăm povestea și mai stăteam , dar încurcam traficul. Bineînțeles că i-am dat bănuți și nu am luat nici de data asta floare de la ea ,i-am spus că ne întoarcem în 10 minute , am întrebat-o dacă îi este foame sau vrea o apă și mi-a spus: “Nu, mamă, mi-a dat cineva niște covrigei, mai am…”

Am plecat , am anunțat-o și pe prietena mea că am întâlnit-o pe „ mamaie “ , a zis că vine și ea să o vadă . Ne continuam drumul , am mers până în port , mă uitam la iubitul meu cât de emoționat era și cum i se schimbase starea , nu mai zicea nimic , conducea și era foarte îngândurat . În port ne-am întâlnit și cu prietena mea , fusese la magazin , cumpărase niște cârnăciori și un corn,pentru mamaie . Ne-am întors în aceeași intersecție , de data asta am parcat și am mers la ea , semaforul era roșu , ea era printre mașini, încercând să-și vândă trandafirii , dar nimeni nu îi cumpăra , îi dădeau doar bani , asta în cazul în care erau oameni drăguți , unii se uitau urât la ea , cu repulsie , de parcă era o crimă ceea ce face ea . S-a bucurat când ne-a revăzut , eu și prietena mea ne-am așezat pe bordură , ea se ținea în baston , nu poate sta jos și uite așa am stat cu ea „ la bârfă “ aproximativ o oră.

Afară era foarte frig, mamaie stătea cu mâinile goale și ținea bastonul de metal, mâinile ei practic erau înghețate. Prietena mea avea lacrimi în ochi și i-a promis că în seara asta o va căuta să îi aducă niște mănuși. Bătrânica a zâmbit din nou și a spus: “Mai rar oameni ca voi!” Țin să precizez că am dezbătut cu ea acolo toate temele, ne-a povestit o grămadă de lucruri, vorbește foarte fluent și corect, ceea ce înseamnă că e școlită și are și o memorie „de elefant“! Ne-a spus că iese noaptea, cu penultimul autobuz (asta însemnă aproape ora 23:00 ) și stă pe stradă până când circulă prima mașină (ora 05:00). Mi se pare inadmisibil ca o femeie de 76 de ani, să se chinuie în halul ăsta, să accepte și să suporte privirile răutăcioase ale oamenilor care nu îi știu povestea , să fie batjocorită pe nedrept. Ce vină are ea că este singură, nu are niciun venit, niciun sprijin?

Ne-a spus cum i-au fost sparte geamurile de la apartament și i s-a dat foc la perdea , dar „nu mor eu așa ușor! Dacă vor apartamentul meu, să aștepte să mor și după aia ce-o vrea Dumnezeu, dar eu cât trăiesc vreau să stau în casa mea!“ Ceea ce mi se pare foarte normal. De ce să dorești moartea cuiva și să te porți în halul ăsta ? Mai ales cu cineva care nu se poate apăra , ea abia poate merge , e cocoșată și firavă , dar se ține bine . Viața a învățat-o să fie puternică , pentru că altcineva n-a avut cine . Cei care vor să vorbească cu ea , să știți că e foarte sociabilă , se bucură când are cu cine să schimbe o vorbă. Este o femeie trecută prin viață , care a pățit și a văzut multe , ne-am dat seama din povestirile ei. Mie una , mi-a făcut o plăcere deosebită să stau cu ea acolo , în intersecție ,să îngheț de frig și să accept și eu privirile curioase, răutăcioase și pline de sictir ale oamenilor care treceau cu mașinile . Nu mă simțeam prost sau vinovată de ceva când vedeam fel de fel de priviri , dacă ea poate , eu de ce să nu pot? Probabil credeau că stăm cu ea din milă sau ceva , dar nu este adevărat , am fost și am vorbit cu ea pentru că așa am simțit în momentul ăla și dacă era după mine stăteam cu ea până dimineață , să plecăm împreună cu autobuzul , dar m-am gândit că dacă o mai ținem de vorbă , pierde mașinile care stau la stop și odată cu asta pierde și niște banii ,ceva de mâncare sau niște priviri/vorbe urâte , depinde de fiecare…

La finalul discuției noastre i-am spus că o vom căuta să-i ducem și mănușile, după cum am zis dar și pentru că vrem să mai vorbim cu ea .Am întrebat-o dacă vrea să facă o poză cu mine, după cum vedeți , a acceptat ( după ce și-a aranjat baticul , desigur) am luat-o în brațe , am pupat-o pe amândoi obrajii și iar ne-a zis ceva care pe mine, cel puțin m-a deranjat foarte, foarte tare și am rămas cu un gust amar și foarte mulți nervi, supărare și ciudă, pentru că știu că nu pot face nimic să o ajut…

Să revenim, am luat-o în brațe și spune: „Scuzați mirosul, nu e de la mine. Copiii fac pipi în sticlă  îmi trag gulerul de la haină și toarnă ce e în sticlă pe hainele mele, de la gât în jos.” În momentul ăla, am știut că am suflet, pentru că am simțit cum mi se rupe… Și mă gândeam că ea nu are mașină de spălat ca să poată curăța hainele și la mână e greu să speli o geacă groasă, pentru că se usucă greu și ai nevoie de ea, cred că tocmai la primăvară o va spăla, așa că m-am gândit să îi duc și o geacă, măcar să aibă de schimb. Cei care mă cunosc știu caracterul meu, eu de obicei nu sunt impresionată de cerșetori și dacă dau bani, dau pentru că simt că acea persoană chiar merită. Ca și în cazul bătrânei ăsteia, ea nu e cerșetoare, nu stă cu mâna întinsă și când vine lângă mașină mereu spune: „Să faceți copii, mamă!“. Nu cere bani, te întreabă dacă vrei să cumperi o floare de la ea, dacă zici nu, nu insistă, are și ea puțină demnitate, se întoarce și pleacă. Dacă îi oferi bani, sau mâncare sau orice pentru că așa vrei tu, va aprecia și probabil o să stea de vorbă cu tine. Dacă vorbești cu ea se bucură și ea și îți schimbă și ție starea. Dacă nu, tu pierzi.

Ceea ce am vrut să spun de fapt cu povestea asta este mai mult o rugăminte. Vă rog să aveți grijă cum vă purtați și cu cine, pentru că unii oameni chiar nu merită să treacă prin atât de multe lucruri rele doar pentru faptul că sunt bătrâni , vulnerabili și slabi , dacă vreți să faceți mișto sau să vă bateți joc de cineva , căutați pe cineva care vă și poate răspunde cu aceeași monedă , poate așa o să fiți mai conștienți de unele lucruri. Vă mulțumesc că ați avut răbdarea să citiți ce am scris , dar am simțit că această poveste trebuie împărtășită. O zi frumoasă să aveți!”

TE-AR PUTEA INTERESA:

Evenimente Constanta

Login

Lost your password?